2 ARGUMENTE PENTRU O NOUĂ CRIZĂ GLOBALĂ

În anul 2007, profeţiile lui Nouriel Roubini deveneau realitate, astfel că lumea s-a confruntat cu o criză financiară. În ultimii ani, lucrurile păreau să urmeze un trend pozitiv. Dacă ultima criză a avut o bază financiară, derivată din crearea unei bule imobiliare în SUA, argumentele pentru o nouă criză sunt de cu totul altă natură. Acum se vorbeşte despre scăderea dramatică a preţului petrolului, încetinirea ritmului de creştere a economiei chineze sau chiar de devalorizarea competitivă. În acest scenariu sumbru, ultimul Forum Economic de la Davos- Elveţia şi-a axat tematica pe problematica unei viitoare crize ce ar urma să producă efecte începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2016

SCĂDEREA INDICELUI PRODUCTIVITĂŢII GLOBALE

Lumea se asteapta la o noua criza a petrolului

Noile profeţii în legătură cu iminenţa unei noi crize, au fost făcute într-o lucrare recentă a lui James Gordon în State Unite, devenită bestseller şi intitulată “The Rise and fall of American Growth”. El încearcă să explice că noua criză nu are nimic în comun cu precedentele, în acest caz argumentul fiind acela că economia globală va intra într-o lungă perioadă de decandenţă cauzată de lipsa de eficientizare a factorilor de producţie. Dacă pentru mai mult de un secol, economia americană a cunoscut o creştere puternică datorită marilor invenţii tehnologice, acum acele vremuri au apus. O explicaţie constă în aceea că, cea de-a treia revoluţie industrială a avut efecte considerabil mai mici asupra productivităţii globale în comparaţie cu prima, respectiv cea de-a doua fază a acesteia.

Cel mai bun exemplu în acest sens, este oferit de un alt adept al acestui scenariu Patrick Artus, care consideră că invenţii precum smartphone-ul sau tableta au uşurat într-un fel modul nostru de viaţa, dar cu toate acestea nu au reuşit să influenţeze statistic indicele productivităţii globale.

 

IMPOSIBILITATEA INOVĂRII ACTUALE DE A FURNIZA CREŞTERE

In decembrie 1879 Thomas Eddison descoperea becul

On December 31, 1879 Thomas A. Edison gave the first public demonstration of the incandescent lamp in Menlo Park. He is seen here in 1929 holding a replica of his first lamp, which had the power of 16 candles. In contrast, the lamp on the left had the power of 150,000 candles. (UPI Photo/Files)

Între anii 1891 şi 2007, naţiunea americană a reuşit să atingă o rată robustă de creşte a productivităţii per persoană, cotată la 2% anual. Acest lucru a permis ca standardul de viaţă american să se dubleze la fiecare 35 de ani. Aceste date au fost în mare parte rezultat ul unui set remarcabil de inventii intre 1875 si 1900. Acestea au început cu becul lui Edison şi lumina electrică (1879), stația de putere (1882), ceea ce a făcut posibil totul, de la lifturi în clădiri până la aparatele de consum. Karl Benz a inventat primul motor funcţional cu ardere internă în același an cu becul lui Edison.
Invenţiile au continuat cu telefonul, fonograful, imaginea de mișcare sau radio. Perioada de după al doilea război mondial a venit cu un nou val de invenţii precum dezvoltarea televiziunii, aerului condiționat, avionului cu jet sau crearea de sisteme de autostrăzi interstatale. În acest sens, se presupune că acest ritm al invenţiilor ce a generat în trecut o puternică creştere economică este imposibil să se repete. Scenariul ar fi unul sumbru chiar pentru următorii 20 de ani.
În acest context, atât viitorul economiei americane, cât şi cel al economiei globale, sunt puse la grea încercare.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*