Cele 5 stadii ale dezvoltarii copilului in viziunea lui Freud

Multe dintre descoperirile din domeniul psihologiei i se datoreaza lui Freud, dar cu siguranta una dintre cele mai importante dintre acestea este cea a stadialitatii evolutiei copilului. Cunoasterea teoriilor rezultate din  psihanaliza lui Sigmund Freud, ne poate ajuta sa intelegem mai usor reactiile copilului  pe parcursul evolutiei sale catre nivelul de maturitate. Astfel, ne va fi mai simplu sa-i analizam reactiile. In acest sens, fiecare stadiu este specific unei varste anume si este animat de catre un conflict intern. Astfel, se merge chiar pe presupunerea conform careia, un conflict nerezolvat intr-unul dintre stadiile specifice, il fac vulnerabil pe acesta in stadiile viitoare. Acest lucru face ca in stadiul actual, el sa fie chiar nevoit sa consume resurse psihice  importante,  astfel ca nu va mai avea destule pentru stadiul urmator. Aspectul negativ apare atunci cand copilul se transfroma in adult, iar el va deveni unul incomplet, insuficient adaptat sau chiar nevrotic.

Freud pune acest tip de insuficienta pe seama existentei unor asa numite “conflicte interne” care marcheaza copilaria, ele fiind in principal de natura sexuala.

Asadar, iata care sunt cele 5 stadii:

1.Stadiul oral (incepe de la nastere si pana la varsta de un an)

Pe parcursul acestei etape copilul obţine cea mai mare satisfacţie prin stimularea buzelor, gurii, limbii, gingiilor. Pe parcursul acestei etape copilul obţine cea mai mare plăcere sugând şi înghiţind. După apariţia dinţilor, copilul se bucură de plăcerea agresivă muşcând sau mestecând. Dacă copilul sebucură prea mult de actul masticaţiei, el poate să rămână fixat în acest stadiu. Va avea o personalitate  receptivă oral, gura rămânând zonă erogenă. El va găsi plăcere în fumat, alimentare excesivă şi va rămâne o persoană naivă care “înghite” prea uşor ideile.
2. Stadiul Anal (1-3 ani)
Pe parcursul acestui stadiu copilul învaţă cum să-şi controleze musculatura sfincterului anal. Copiii obţin cea mai mare satisfacţie din exercitarea controlului musculaturii anusului în timpul eliminării sau retenţiei. Freud consideră că pedeapsa excesivă aplicată copiilor în această etapă poate duce la fixarea personalităţii în această etapă (personalitate compulsivă).
3. Stadiul Falic (3-6 ani)
În această etapă organele genitale devin sursă principală de plăcere. Copiii încep să-şi atingă organele genitale şi să fie atraşi de părinţii de sex opus. Freud consideră că orientarea spre zona genitală se produce la nivel inconştient, copiii nefiind conştienţi de instinctele incestuoase. Copii au sentimente puternice de atracţie faţă de părintele de sex opus: fiica devine “fata tatei”, iar fiul “băieţelul mamei”. Această atracţie produce conflicte inconştiente şi anume complexul Oedip la băieţi şi complexul Electra la fete.
Se consideră că fiecare bărbat doreşte inconştient doreşte să-şi ucidă tatăl şi să-şi posede sexual mama (drama “Oedip” scrisă Sofocle). Deoarece aceste dorinţe sunt inacceptabile, ele sunt blocate de conştiinţă. Copilul se teme inconştient că dacă aceste impulsuri se vor dezlănţui îşi va înfuria tatăl. Băiatul se teme că tatăl îi va pedepsi dorinţa sexuală faţă de mamă prin exterminarea organelor genitale. Această teamă este denumită de Freud anxietatea castrării. Teama îl va determina pe băiat să îşi reprime dorinţele faţă de mamă şi să evite furia tatălui prin identificarea mai puternică cu acesta. Complexul Electra începe atunci când fetele realizează că nu au falus la fel ca şi băieţii. Inconştient fetele cred că mama este cea care deja le-a castrat şi le blamează pentru acest lucru.
Rezultatul este transferarea dorinţei şi dragostei de la mamă spre tată, în speranţa de a împărţi cu acesta din urmă falusul pe care ea l-a pierdut. Atracţia sexuală faţă de tată trebuie să se transforme în afecţiune, conform cerinţelor sociale. După o perioadă de ataşament primar faţă de tată, fetele încep să se identifice cu mama.
4. Stadiul Latent (6-11 ani)
În această perioadă interesul sexual este relativ inactiv. Dorinţa sexuală a fost reprimată prin rezolvarea conflictului Oedip şi Electra. Energia sexuală este reorientată prin procesul de sublimare şi convertită în interes faţă de şcoală, sporturi şi alte activităţi. Pentru a trece cu succes prin această etapă, copilul trebuie să-şi dezvolte un anumit grad de competenţă în aceste arii.
5. Stadiul genital (peste 11 ani)
Odată cu perioadă pubertară reapare interesul de a obţine plăcerea prin intermediul organelor genitale. Masturbarea devine frecventă ca urmare a apariţiei primelor orgasme. Interesul sexual şi romantic devin motive centrale. Deoarece în urma rezolvării complexului Oedip şi Electra părinţi au încetat să mai fie obiecte ale dorinţei sexuale, instinctele sexuale sunt îndreptate spre indivizi de aceeaşi vârstă. Indivizii sunt capabili să iubească pe altcineva la fel de mult sau chiar mai mult decât propria persoană. Acest lucru va sta la baza relaţiilor care caracterizează stadiul genital şi apoi perioada de maturitate. Sublimarea continuă să fie importantă în această perioadă, iar instinctele sexuale şi cele inconştiente sunt transformate în energie, care va susţine căsătoria, creşterea copiilor şi exercitarea
unei meserii.

Sursa: paginadepsiholigie.blogspot.ro

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*