Cordoba: Impresii, atractii, harta turistica si poze din vacanta in Spania

Situata usor in afara rutei turistice dintre Sierra Morena în partea de nord şi câmpiile agricole din Campina în sud, Córdoba are ceva special. O pleiadă de magazine de suvenire înconjoară Mezquita. Mergi pe aleile şerpuitoare şi pătrunde pe străzile lăturalnice şi vei găsi adevăratul spirit al vieţii andaluze.

Impresii din Cordoba

Având o populaţie puţin peste 300.000 de locuitori, Córdoba este un oraş mic. A fost capitala Spaniei romane şi a regatului maur, dar rui­nele construcţiilor romane şi maure rămân neexploatate din cauza lipsei de fonduri. Oraşul îndură tempera­turi de cuptor în lunile iulie şi august, când patiourile umbroase devin oaze fără de care nu s-ar putea trăi. Adversitatea climatică nu a împiedicat însă un şir de festivităţi, în timpul Săptămânii Sfinte, procesiunile inva­dează străduţele înguste. în mai are loc Feria (festival) şi toată lumea pare implicată în ornarea crucifixe­lor, în concursuri ce au loc în patio şi în pelerinaje. Intră în acţiune legen­darele coride şi dansatorii de fla­menco din Córdoba. Sufocantele luni de vară aduc cu sine în diferitele grădini ale oraşului lungi nopţi de muzică flamenco.

                                     Dansatoare Flamengo in timpul sarbatorii Feria

Romanii au întemeiat oraşul în anul 169 î.Hr., dar abia sub domina­ţia islamică Córdoba a atins apogeul, în anul 756, Abd ar-Rahman I a numit Córdoba capitala Spaniei maure. Până în anul 929, când Abd ar-Rahman al lll-lea s-a proclamat calif, ea devenise invidia întregii Europe. Aproape 1.000 de moschei, 600 de băi publice, iluminat public stradal şi o renumită universitate erau zestrea oraşului, unde filosofi, poeţi, matematicieni şi medici (prin­tre care şi marele gânditor evreu Maimónides) creau o efervescenţă intelectuală. Declinul a venit în seco­lul al Xl-lea, după domnia abilă, dar aspră a lui Al-Mansur. Al-Andalus s-a fărâmiţat în mici taifas (regate), deşi viaţa intelectuală a continuat până în 1236, când Córdoba a fost cucerită de Fernando al lll-lea.

De atunci înainte a intrat pe o pantă constant descendentă. Lucrările maure de aducere a apei au fost abandonate şi fiecare mos­chee, cu excepţia Mezquitei, a fost înlocuită cu o biserică. în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, meşterii pielari şi argintari din Córdoba erau foarte căutaţi, dar în secolul al XVII-lea, ciuma a decimat populaţia.

Este un oraş în care te orien­tezi uşor, deşi te-ai putea rătăci în judería, vechiul cartier evreiesc. Mărginită la sud de râul Guadalquivir, Córdoba se întinde radial dinspre Mezquita şi din jude­ría cea ca un labirint. în afara aces­tei zone sunt puţine obiective, dar estul oraşului merită explorat: casele modeste au dat renumiţi toreadori şi artişti de flamenco. în afara oraşului este Medina Azahara, epicentrul Epocii de Aur a Córdobei.

Harta turistica

                                                                              Harta turistica a Cordobei

 

Atractiile orasului Cordoba

La Mezquita

Bijuteriei din coroana Córdobei i se spune în continuare după denumi­rea sa arabă, Mezquita însemnând „moschee”, în ciuda extraordinarei intruziuni a unei catedrale catolice în mijlocul ei. Este singura*moschee rămasă din Spania medievală şi este una dintre cele mai mari din lume.

                                                               Moscheea La Mezquita

Marea Mezquita înconjurată de ziduri acoperă 24.000 m2. Construcţia sa a început în anul 785, a fost extinsă în 848 şi 961 şi apoi aproape dublată ca mărime în 987. Prima privelişte este de la Puerta del Perdón, o imensă poartă situată lângă clopotniţa care încorporează vechiul minaret. în faţă este frumo­sul Patio de los Naranjos, presărat cu portocali, care în luna aprilie când înfloresc au un parfum de neuitat.

Odată intrat în cea mai veche parte a moscheii, vei înţelege de ce Carol al V-lea a ordonat ca această clădire să fie salvată, în ciuda uriaşei presiuni din partea bisericii de a o dărâma. Era o capodoperă vizuală de arcade proporţionate în formă de potcoavă care dau într-un fel senzaţia de infinitate ce face parte din credinţa islamică. Fiecare dintre cele 824 de coloane este diferită, după cum sunt şi capitelu­rile lor, întrucât în mare parte au fost păstrate din structurile ante­rioare romane şi vizigote.

Din motive structurale şi pentru a spori cantitatea de lumină, arcada cu două etaje a fost copiată după apeductele romane, la aminte la benzile de cărămidă roşie şi piatră albă ce alternează şi la imitaţiile lor zugrăvite în partea de nord, con­struită mai târziu, dar cu materiale inferioare, sub egida lui Al-Mansur, însetat de putere.

Pătrunde în interior, lăsând cate­drala în stânga şi vei ajunge la pere­tele din capăt, Kibla, care trebuia să fi fost îndreptat către Mecca (la sud-est de Córdoba), dar care de fapt este îndreptat spre sud. Aici este cea mai impresionantă piesă de măiestrie meşteşugărească a Mezquitei, mihrab-ul sau nişa de rugăciune, de unde Imamul (un fel de preot musulman) îi îndemna pe credincioşi la rugăciune. Priveşte cu atenţie desăvârşitele mozaicuri şi cupola împodobită de meşteri bizantini, precum şi întreaga maq- sura, spaţiul decorat cu marmură, rezervat cândva califului şi curtenilor săi. Texte din Coran sunt gravate în cornişe şi poţi vedea cele mai timpu­rii stucaturi din Spania – devenite mai târziu o trăsătură majoră a arhi­tecturii nazride şi mudejare.

                                         In interiorul Moscheii La Mezquita

De aici mergi la Tesoro, o capelă barocă la fel de greoaie, ce conţine masivul chivot din aur şi argint al Córdobei, făurit de Enrique de Arfe în 1516. Acesta cântăreşte 122 kg şi din 1518 a fost plimbat anual de Corpus Christi. întoarce-te de aici pentru a vedea Capilla Real (Capela Regală), datând din secolul al XVI-lea, construită sub Alfonso al X-lea şi frumos decorată cu stucaturi în stil mudejar. Apoi vei ajunge la carbunculul Mezquitei, catedrala în stil renascentist-baroc (1523-1617), care a fost aruncată în mijlocul mos­cheii, distrugând mult din armonia unică a acesteia. Aici, singurul inte­res real îl exercită stranele sculptate ale corului (1750). La plecare, fă-ţi timp să admiri exteriorul uşilor desăvârşit sculptate care dau în Caile de Torrijos (pe peretele vestic al Mezquitei), unde o pasarelă făcea cândva legătura cu palatul califului.

Alcázar de los Reyes Cristianos

La câţiva paşi de Mezquita înspre sud-vest se află Alcázar de los Reyes Cristianos (Fortul Regilor Creştini), care a fost construit în 1328, după ce creştinii au recucerit Córdoba. Fernando şi Isabela au folosit acest palat fortificat ca bază între 1491-1492 când plănuiau ata­cul asupra Granadei, ultima fortă­reaţă maură din Andaluzia. Apoi, funcţiile sale au devenit mai puţin glorioase: a fost Tribunal al Inchiziţiei (vezi pag. 32) până la începutul secolului al XlX-lea şi apoi închisoare. Astăzi, interiorul are câteva puncte de atracţie – printre care mozaicurile romane, un sarcofag roman cu orna­mente sculptate şi o capelă gotică în turn -, iar grădinile cu apă sunt superbe. Ele au fost recreate în stil maur în anii ’60 şi în fiecare an, în luna iulie, sunt locul de desfăşurare al festivalului de chitară din Córdoba.

                                          Alcazar de los Reyes Cristianos

Torre de la Calahorra

De aici, treci podul roman pen­tru a ajunge la Torre de la Calahorra (Puente Romano, tel. 957 29 39 29), un turn arab la origine care a înlocuit o poartă romană şi care a fost el însuşi reconstruit în 1369. De pe acoperiş poţi vedea pri­veliştea spectaculoasă a Córdobei de dincolo de râu; în interior, un sistem audiovizual îţi prezintă cultura maură. Unele încăperi sunt simple, iar informaţiile sunt accesibile.

                                                         Torre de Calahora

Muzeele si palatele din Cordoba

La două străzi mai departe de Mezquita înspre nord-vest, într-una dintre cele mai încântătoare străzi ale Córdobei, Museo Arqueológico este interesant atât pentru amplasa­rea, cât şi pentru colecţia sa. Colecţia este ingenios distribuită pe patru patio şi în galeriile unei fru­moase clădiri renascentiste, având o poartă impresionant sculptată. Patio II are o superbă statuie romană a Afroditei, copiată după o piesă greacă. în Patio III, rămăşiţele trepte­lor romane stau faţă în faţă cu un mozaic înfăţişând Nilul. Fragmentele de inscripţii în piatră, coloane şi capi­teluri din Sala V te conduc spre modelul unui templu roman situat pe Calle Claudio Marcelo şi către o superbă statuie a Hermafroditei.

Urcând scara renascentistă, exa­minează tavanul artesonado sculptat, apoi ia-o în sensul acelor de ceasor­nic în jurul galeriilor de la etajul superior, dedicate artefactelor maure. Printre ele se află şi un fru­mos capitel sculptat cu patru figuri de muzicieni, iar în Sala VII, statuia din bronz a unui pui de căprioară. Aceasta şi piesele înconjurătoare din sticlă şi ceramică provin toate de la Medina Azahara. La fel de impresio­nantă este şi rara colecţie de fântâni de teracotă.

Chiar alături de muzeu este Zoco, sau suk, o mică piaţă meşte­şugărească, unde fac comerţ unii dintre numeroşii argintari şi meşteri ai ceramicii din Cordoba. Vizavi este micuţa Sinagoga (Caile Judios; tel. 957 20 29 28, închis lunea), con­struită în 1315, una dintre cele două mari sinagogi din Spania care au supravieţuit până astăzi.

Vizavi de sinagogă este recent deschisa Casa de Sefarad (Caile Judios, tel. 957 42 14 04, $), unde cinci încăperi explică istoria evreilor sefarzi din Spania şi expune obiecte legate de ei. Detaliile arhitecturale din secolul al XlV-lea dezvăluie vârsta acestei străzi remarcabile, cel mai bine păstrat cartier evreiesc din Spania. Fii atent la evenimentele speciale sau la concerte.

Imediat după colţul de nord-est al Mezquitei este o casă renovată, dedi­cată meşteşugului pielăriei, Museo Arte sobre Piel (Plaza Agrupación de Cofradías 2, tel. 957 05 07 31, închis lunea). Acest fascinant meşteşug s-a dezvoltat în secolul al X-leaîn timpul califatului şi supravieţuieşte şi astăzi.

Ceva mai departe de Judería (totuşi se poate merge pe jos), Palacio de Viana (Piaza de Don Gome 2, tel. 957 49 67 41, închis sâmbăta după-amiaza şi duminica) este o casă aristocratică mare şi frumoasă. Turul cu ghid de o oră (în spaniolă, dar cu un pliant explicativ în engleză) te poartă printr-un labirint de holuri şi camere, toate pline de antichităţi valoroase, candelabre, tablouri şi tapiţerii. Provenienţa lor este diferită, dar în principal europeană, cu câteva adaosuri orientale. Asemenea Casa de Pilatos din Sevilla, şi aceasta îţi deschide ochii cu privire la stilul de viaţă şi la mijloacele nobilimii spaniole. Explorează cele 12 splendide patio şi grădina care înconjoară casa, fiecare dintre ele parfumată de plante aromatice. Dacă nu ajungi în mai la Festivalul Patiourilor din Córdoba, această casă este un substitut excelent.

 

                                                                             Juderia din Cordoba

Plimbare prin Medina Azahara

Medina Azahara este unul dintre siturile arheologice cele mai impor­tante din Spania şi trebuie să o vezi în călătoria ta prin Andaluzia. Ea se află la 11 km vest de Córdoba, pe C431. întinsele ruine din faţa ta sunt vastul palat din secolul al X-lea, aparţinând califului Abd ar-Rahman al lll-lea, din dinastia Umayyad. Palatul a fost construit din marmură roz, albastră şi albă şi decorat cu abanos, fildeş şi pietre preţioase. Se spune că, pentru a construi acest omagiu adus soţiei califului, Al-Zahra („parfum de portocal”), au fost folosiţi 10.000 de muncitori, 1.500 de catâri şi 400 de cămile. Medina a devenit şi sediu al

                                                                                           Medina Azahara

guvernului şi reşedinţă regală, dar a rezistat numai 70 de ani înainte de a fi distrusă de barbarii nord-africani în anul 1010.

Cele mai impresionante structuri care s-au păstrat sunt cazărmile armatei şi Salón Rico (Sala Bogată), sculptată din marmură, o sală res­taurată a palatului reconstruit. Aici vezi reprezentată atitudinea relaxată a umayyazilor: copaci, animale şi chiar chipuri umane apar în decora- ţiuni, într-un stil mai puţin rigid decât geometria almohazilor şi almoravilor din Granada şi Sevilla. Mai jos, spre deosebire de Mezquita din Córdoba, ruinele moscheii sunt corect orientate către Mecca. Locul terasat, cu o privelişte încântătoare, cu chiparoşi, palmieri şi cactuşi sălbatici, evocă puterea şi măreţia califatului din Córdoba.

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*